Salut,

Imi face placere sa vorbesc despre aceasta planta pentru ca are” parfum de copilarie”, una dintre cele mai vii amintiri din acea perioada fiind legata de culegerea murelor.

Dupa cum am mai spus si cu alte ocazii, prima parte a vietii mele si toate vacantele de vara le-am patrecut la bunicii din partea mamei care traiesc intr-un sat, intre dealurile Moldovei. Ei sunt cei care mi-au deschis apetitul pentru fructele salbatice. Incepand cu fragii la inceputul verii, apoi capsunile salbatice (o explozie de aroma, infinit mai gustoase decat cele pe care le crestem in gradina, ca sa nu mai discutam despre ceea ce gasim in magazine), zmeura si in final murele, toate ne tineau, copii fiind, pe dealuri, zi lumina.

Daca in cazul primeleor trei, alergam exclusiv pentru placerea noastra, cand venea vremea murelor bunica intervenea  si ne “arvunea” pentru cules. Avea bunul obicei de a face o dulceata delicioasa din mult ravnitele fructe. Continuă să citești →

Salut,

Ne revedem dupa o pauza un pic mai lunga cu informatiile promise despre zmeur.

Am si o scuza pentru aceasta absenta, anul acesta am ajuns in Delta dupa o perioada destul de lunga. Am regasit aceeasi lume cu un farmec aparte de care m-am indragostic practic la prima intalnire, aceeasi oameni dragi care-si vedeau linistiti de viata lor…si am regasit aceeasi bucurie in suflet si un mare sentiment de liniste si relaxare 🙂

Diferenta au facut-o copiii care acum sunt suficient de mari incat sa poate aprecia autenticitatea si farmecul locului si care si-au exteriorizat cu generozitate sentimentele… dar despre toate astea o sa vorbesc curand intr-un articol separat, pentru ca sunt multe de spus despre Caraorman si oamenii sai…

Si pentru ca deja a trecut aproape o luna de la promisiunea facuta, cred ca este timpul sa ne apucam de treaba!

Zmeurul, pe denumirea sa latinasca Rubus Idaeus, apartine familiei Rosaceae si traieste in zonele de deal si in cele submontane, in locuri umbroase. In cultura, il poti intalni si in zonele mai joase, in plantatii irigate si in gradini. Continuă să citești →

Salut,

Influenta binefacatoare a florilor de tei asupra trupului si sufletului uman trece dincolo de expermentele reci de laborator. El a insotit omul inca din Antichitate daruindu-i acestuia din puterea lui tamaduitoare.

Marturie stau numeroasele legende legate de tei si florile sale, fiind adesea considerat un copac al satelor . Era vazut ca un copac sacru datorita preferintei pe care o au albinele pentru florile lui dar si datorita calitatii deosebite a mierii de tei. In mod traditional era folosit pentru confectionarea obiectelor de cult. Continuă să citești →

Salut,

Cand ma gandesc la nuc, imi vine in minte imaginea strabunicii mele. In primii ani ai copilariei mele, dansa a fost persoana langa care adormeam seara, cu care mergeam duminica la biserica si cea care ma rasfata intotdeauna cu dulceata.

Facea o dulceata dumnezeiasca dintr-o multime de fructe, dar dintre toate eu o prefeream de departe pe cea de nuci verzi. Niciodata nu primeam cata voiam pentru ca strabunica spunea mereu ca totul in viata trebuie facut cu masura 🙂 Continuă să citești →

Salut,

Ciubotica cucului este o planta extrem de raspandita la noi, o planta pe care si tu ai admirat-o cu siguranta, fiind larg utilizate ca planta decorativa.

O cunosti sub numele de primula si sunt mari sanse s-o fi oferit-o in dar, primavara, cuiva drag 🙂

Este adevarat ca ceea ce gasim in florarii, de culori atat de diverse, reprezinta hibrizi obtinuti din planta salbatica, care de regula are flori galben –aurii sau albe.

Cum o recunosti

Ciubotica cucului(Primula Officinalis) este o planta erbacee perena, inalta de 15-30 cm, care traieste in zone alpine, pajisti si paduri de castan si fag. Continuă să citești →

Salut,

De cate ori vad aceasta planta un zambet infloreste in coltul gurii. Te intrebi de ce? Ei bine, sunt convinsa ca stii raspunsul, ca la fel ca si mine aceasta planta ti-a insotit adolescenta…gresesc?

Iti amintesti cum de cate ori erai indragostita ori nefericita in dragoste, apucai plapanda planta si incepeai a rupe fructele spunand: “ma iubeste, nu ma iubeste, ma iubeste, nu ma iubeste….”pana cand ajungeai in varf?

Eu imi amintesc si de aceea zambesc…cat de simpla era viata atunci si cat de usor puteam trece de la o stare la alta. Era suficient ca ultimul fruct sa nu corespunda lui “te iubesc”  si gata se intuneca lumea 🙂 Continuă să citești →