Salut,

Toata viata mea am trait la sat. Daca in copilaria n-am prea avut de ales, odata ajunsa la maturitate si cu familie, am ramas la sat din proprie dorinta.

Ori de cate ori sotul meu are a comenta in legatura cu acest aspect, ii amintesc razand ca argumentul lui pentru a ne face casa in satul in care am crescut, suna cam asa :”eu vreau sa ma trezeasca dimineata cantecul cocosilor si sa pot iesi in curte sa ma bucur de aer curat si de soare”!!!

Chiar daca nu mi-am dorit niciodata sa stau la oras, mi-au placut intotdeauna luminile de noapte de la oras, mozaicul pe care il alcatuiau geamurile luminate si cele scufundate in intuneric….si am fugit de fiecare data de lifturi 🙂 ai mei urcau cu liftul eu foloseam scarile, spre marea lor iritare, caci inevitabil drumul meu catre apartamentul matusii mele dura mai mult 🙂 Continuă să citești →