Salut,

De cand cu preocuparile mele despre stres am inceput sa aud acest cuvant peste tot 🙂

In ziua de 25 am fost la ANAF sa depun declaratiile fiscale obligatorii. Dupa cum bine stii, este data scadenta si evident ca era un numar impresionant de oameni care asteptau la rand (in buna traditie romaneasca de a face totul in ultimul moment). Faptul ca erau persoane cu teancuri intregi de declaratii de depus nu usura cu nimic situatia, ba din contra, avea darul de a creste tensiunea din aer. Am avut ocazia de a testa inca o data Legile lui Murphy (am trecut de ghiseul 1 la ghiseul 2 pentru ca acolo era o singura d0na cu o singura declaratie dar s-a dovedit ca dansa intampina nu’s ce problele, asa ca timpul de asteptare s-a prelungit. Intre timp la ghiseul celalalt se facuse liniste 🙂 ) si am vazut ca de obicei graba strica treaba.

In fine, ajung la ghiseu, depun declaratiile fara sa imi pierd calmul, si trec peste drum ca sa platesc si taxele…

Acolo alte fete, la fel de congestionate…la un moment dat ajunge la ghiseu o doamna extrem de simpatica, liber profesionista, care dorea sa plateasca taxele dar nu stia ce anume platea. Teama dansei era ca va ajunge la varsta pensionarii si nu va avea bani. Subiect sensibil, imediat a prins la audienta si s-a incins o discutie apriga intre noi . Vorba aia, tot romanul se pricepe la politica si la fotbal, asa ca zburau argumentele si contra-argumentele din toate directiile…

Ca sa puna capat discutiei, doamna de la ghiseu (probabil deja obosita si agasata de discutia noastra) arunca  urmatoarea afirmatie: „Lasati ca oricum nu mai ajungem noi la pensie, ne omoara stresul”

A fost ca un dus cu apa rece. Am tacut cu totii si ne-am asteptat cuminti randul la ghiseu…

In prima parte a acestui articol, publicata saptamana trecuta (daca nu l-ai citit inca o poti face aici), am vorbit despre solutii de combatere a stresului. Dar eu consider ca este important pentru noi toti sa intelegem de ce avem nevoie sa luam acele masuri, sa intelegem mecanismul fiziologic al stresului. De aceea azi vom vorbi despre asta.

In momentul aparitiei factorului stressor, se produc concomitent modificari importante in organismul uman. Uimitor este faptul ca acest lucru are loc aproape instantaneu si nu solicita atentia persoanei in cauza. Raspunsul organismului uman la stres este la fel de inconstient precum respiratia si bataile inimii, se petrece fara a fi controlat.

Aceste modificari se produc la diferite niveluri, astfel:

1. Reactia sistemului nervos la stress:

La aparitia starii de alarma, asa numita “lupta sau fugi”, au loc urmatoarele reactii:

• se dilata pupilele pentru a creste capacitatea vizuala;
• creste capacitatea de coagulare a sangelui pentru a diminua pierderile in caz de aparitie a ranilor;
• creste nivelul de zahar din sange prin mobilizarea glucozei si a grasimilor depozitate in tesuturi,  in felul acesta oferindu-se combustibil suplimentar pentru muschi si creier;
• creste fluxul de sange la nivelul creierului pentru a facilita luarea deciziilor;
• are loc o deviare a circulatiei sangelui de la organele interne catre muschi pentru a suplimenta cantitatea de oxigen si glucoza furnizate si pentru a indeparta rapid deseurile metabolice. Aceasta schimbare are loc pentru a oferi muschilor cele mai bune conditii pentru a se pregati de lupta.

2. Modificarile endocrine induse de stres

Hormonii stresului sunt adrenalina si steroizii. Ei se potenteaza reciproc si impreuna completeaza reactia sistemului nervos de pregatire pentru “lupta sau fugi”:

• adrenalina declanseaza in cateva secunde raspunsul “lupta sau fugi” caracterizat prin vasoconstrictie, cresterea ritmului cardiac si tensiune muscular;
• cresterea cantitatii de cortizon va sustine efectul adrenalinei timp de minute sau ore facilitand raspunsul la stres prin cresterea puterii de pompare a inimii si prin mobilizarea de resurse energetice precum glocoza;
• crestrea secretiei de prolactina in situatii de stres inhiba eliberearea de hormone sexuali in etapa “lupta sau fugi”- sa te gandesti la sex in timp ce lupti pentru viata ta ar putea fi fatal;
• cresteste cantitatea de vasopressin ceea ce contribuie la cresterea ritmului cardiac si a tensiunii arteriale;
• glanda hipofiza (pituitara) elibereaza endorfine si enkefaline cu rolul de a atenua perceptia durerii;
• la anumite femei, creste secretia de oxitocina- care are ca effect dimunuarea instinctului agresiv si adoptarea unei atitudini de tipul “mai bine sa ne imprietenim cu inamicul decat sa luptam cu el”

3. Raspunsul cognitive la stres

•  “inghetarea”- starea in care esti incapabil sa gandesti sau sa-ti amintesti informatii importante;
• tendinta de a ne simplifica gandurile, sentimentele si actiunile, reducandu-le la minim deoarece creierul are nevoie sa se concentreze asupra pericolului si inchide toate celelalte functii care nu sunt implicate in gestionarea stresului;
• stresul declanseaza o reactive emotional negative puternica;
• actiunea organismului de  ainvata cum sa faca fata si sa se adapteze la stres declanseaza in creier formarea de noi conexiuni, ceea ce duce in fapt la modificarea structurii interioare a creierului.

4. Raspunsul emotional la stres

• Reactia emotionala instinctiva la stres a fost prezentata pentru prima data de catre Dr. Selye in teoria Sindromului General de Adapatare si cuprinde 3 faze:

-faza 1: Reactia de alarma ce reprezinta primul raspuns al organismului, mobilizarea generala a fortelor de aparare a organismului. Acest prim stadiu cuprinde două faze: faza de soc (caracterizata prin hipotensiune, hipotermie, depresie nervoasa etc.), cu vatamarea sistemica (generala) brusca, urmata apoi de o faza de contrasoc, in care apar fenomenele de aparare (hiperactivitatea cortico-suprarenalelor, involutia aparatului timico-limfatic etc.).
– faza 2. Stadiul de rezistenta in care sunt activate mecanismele de autoreglare. Cuprinde ansamblul reactiilor sistemice provocate de o expunere prelungita la stimuli fata de care organismul a elaborat mijloace de aparare.
– faza 3: Stadiul de epuizare este foarte asemanator reactiei de alarma, cand datorita prelungirii actiunilor agentilor nocivi, adaptarea organismului cedeaza.

• evenimentele provocatoare sunt stresante “doar cand sunt insotite de emotii negative” conform teoriei lui Arnold Lazarus (1993);
• cand simtim ca detinem controlul asupra evenimentului stresant, acesta devine mai putin stresant;
• stresul nu este o consecinta inevitabila a unui anumit eveniment ci depinde mai degraba de felul in care noi evaluam si interpretam acel eveniment;
• incercarea de a evalua stresul in mod realist si de invata din fiecare experienta, transforma pereptia emotional negative intr-o lectie constructive;
• gestionarea asteptarilor in ceea ce priveste o situatie stresanta contribuie considerabil la gestionarea situatiei in sine. Evenimentele stresante care sunt asteptate, anticipate si pentru care te pregatesti emotional, au consecinte negative mai mici.

Supunerea organismului la stres pelungit are multiple consecinte negative, consecinte pe le voi descrie in continuare.

 1. Consecintele fizice ale stresului prelungit

• in caz de stres prelungit nivelul de adrenalina nu mai revine la normal. In consecinta, nici tensiunea arteriala si ritmul cardiac nu o fac cu consecinte negative asupra sistemuli circulator perecum hipertensiune si insuficienta cardiac;
• cresterea cronica a nivelului hormonilor de stres face trombocitele mai predispuse la agregare si la mobilizarea de energie in fluxul sanguin prin cesterea nivelului de grasime, de glocoza si de colesterol din sange  ceea ce duce la formarea pagilor aterosclerotice;
• muschii raman tensionati, pregatiti pentru faza “lupta sau fugi”, dar tensiunea prelungita are ca rezultat slabirea acestora;
• durerea si mai ales durerea de cap devine un companion zilnic;
• hormonii stresului inhiba procesul de formare a leucocitelor prin inhibarea functionarii timusului si inhibarea raspunsului imun innascut . Stresul determina o lipsa de comunicare intre creier si sistemul imunitar, slabind reactia de aparare a organismului la infectii si chiar cancer.
• apar disfunctii digestive precum alternanta dintre constipatie insotita de balonare si diareee, modificare de apetit (cresterea sau din contra diminuarea semnificativa a poftei de mancare); creste predispozitia la ulcer si la sindromul de colon iritabil;
• timpul de vindecare a ranilor sau a diverselor boli creste datorita scaderii eficientei sistemului imunitar;
• se accelereaza procesul de imbatranire.

 2. Efectele stresului prelungit asupra sistemului nervos central

• amigdala este puternic activata in situatii de stres si are un efect inhibator asupra hipocampului a carui misiune este de a trimite informatii memorate spre partea corespunzatoare a emisferelor cerebrale, pentru a fi stocate pe termen lung si retrase atunci cand este necesar.  Aceasta duce la aparitia tulburarilor de memorie;
• retelele de conexiuni neurale sunt perturbate, ceea ce determina scaderea memoriei si a capacitatii de memorare ducand in final la atrofie neurala;
• expunerea excesiva si prelungita la hormonii stresului determina in cele din urma disfunctii neurologice;
• cercetarile recente arata ca,in situatii extrem de stresante, cum ar fi tortura si traumatism cranian, produc deficite structurale in regiunile creierului prefrontotemporal, asociate cu depresie severa.

3. Efectele stresului prelungit asupra sanatatii emotionale- se manifesta in mai multe etape:

• anxietate cu atacuri de panica, iritabilitate, chiar accese de furie;
• consolidarea anxietatii  și evitarea circuitului creierului in regiunea amigdalei din emisfera dreapta corespunzatoare sentimentelor;
• inhibarea circuitului optimist, de planificare a viitorului din cortexul prefrontal din emisfera stanga ;
• depresia majora cu anhedonie ( incapacitatea de a simti placerea in cursul unor experiente care ar trebui sa determine placere), vinovatie excesiva si lipsa de speranta.

In loc de concluzie, inchei cu o sinteza a bolilor ce pot fi provocate de stresul prelungit:

1.  Bolile cardiovasculare – Medicii confirma ca stresul emotional brusc instalat poate sa declanseze probleme cardiace grave, inclusiv atacuri de cord. Cei care sufera de tulburari cardiovasculare trebuie sa evite tensiunile cat de mult pot.
2. Infertilitate: ca organismul femeii, atunci cind trece printr-o perioada de stres, elibereaza mai multa oxitocina in singe. Oxitocina este o substanta chimica secretata de organismul femeii in timpul orgasmului si atunci cind naste, dar care poate si bloca fertilitatea. Se crede ca, daca exista prea multa oxitocina in singe, acest lucru poate duce la intreruperea ciclului menstrual, reducind sansele de conceptie pe cale naturala, si poate fi chiar pus in legatura cu cazurile de pierdere a sarcinii.
3. Obezitatea -.datorata cresterii secretieide  cortizol care contribuie la cresterea cantitatii de grasime depusa pe abdomen ( grasimea existenta in exces din jurul taliei prezinta riscuri mai mari pentru sanatate decat grasimea de la nivelul picioarelor sau soldurilor).
4. Diabetul zaharat – stresul poate agrava diabetul zaharat in doua moduri: prin cresterea cantitatii de glucoza din sange si prin modificarile aduse la nivelul digestiei insensul cresterii poftei de mancare.
5. imunitate scazuta: Nivelurile ridicate de cortizon din organism slabesc sistemul imunita. Un sistem imunitar slabit inseamna si ca organismul este mult mai predispus sa contracteze raceli, gripe sau alte altfel de afectiuni. De asemenea, unui organism slabit de stres ii va lua mult mai mult timp sa isi revina dupa o infectie virala.
6.  Durerile de cap – stresul este considerat principalul factor declansator al durerilor de cap. Acestea apar la persoanele care nu suporta nivelul ridicat de adrenalina din faza de alarma. Pentru a remedia aceasta stare, creierul elibereaza serotonina al carui rol este de a dilata si deva contracta vasele de sange. Aceasta alternanta este factorul declansator al durerii de cap.
7. Depresia si anxietatea – Rezultatele unui sondaj recent au confirmat ca persoanele care s-au stresat din cauza problemelor profesionale (cum ar fi exigenta solicitata la locul de munca si recompensa scazuta), au avut un risc cu 80% mai mare de a manifesta depresie, in perioada imediat urmatoare.
8. Problemele gastrointestinale – poate agrava ulcerul, persoana in cauza sufera de tulburari de apetit, de arsuri cornice la stomac, alternate intre constipatie si diaree, etc
9. Alzheimer – Atunci cind sintem stresati, presiunea arteriala creste, facind astfel inima sa bata intr-un ritm accelerat, iar nivelurile de cortizon din fluxul sangvin cresc si ele. Expertii sint de parere ca o data ce cortizonul patrunde in creier, acesta incepe sa omoare celulele din aceasta zona, ducind la aparitia Alzheimerului. Acest lucru dovedeste faptul ca stresul este principala cauza a aparitiei acestei bolii.
10. Accelerarea procesului de imbatranire: In urma unor analize, s-a comparat adn-ul mamelor care au experimentat situatii stresante (au avut grija de un copil bolnav cronic), cu cel al femeilor care nu s-au aflat in aceasta situatie. Cercetatorii au descoperit ca o anumita portiune a cromozomilor mamelor, au manifestat o imbatranire accelerata cu pana la aproximativ 9-17 ani.
11. Decesul prematur – in urma unor cercetari, s-au analizat efectele stresului asupra sanatatii persoanelor in varsta care au grija de partenerii lor, care se afla in mod natural sub stres. Acestea au constatat ca persoanele care ii ingrijesc, au un risc cu 63% mai ridicat de deces, decat cei de varsta lor care nu au avut astfel de experiente.

Nu am pretentia de a fi spus totul despre stres, este un subiect vast cu implicatii multiple in organismul uman si nici nu a fost asta intentia mea.

Scopul meu a a fost de a trage un semnal de alarma, iar daca in urma citirii acestui articol tu ti-ai pus intrebari de genul „Cum reactionez eu la stresul prelungit?” sau „Ce masuri de manageriere a stresului folosesc sau am sa folosesc?” , atunci eu consider ca mi-am atins scopul!

In ultima parte a articolului vom vorbi despre efectele stresului asupra copiilor nostri!

Cu prietenie,

Elena Badea.

Surse: http://betterthancured.blogspot.ro/2010/03/toxic-stress-and-how-to-overcome-it.html ; http://www.sfatulmedicului.ro/Stresul-si-sindromul-de-oboseala-cronica/9-probleme-de-sanatate-influentate-de-stres_8390;  http://www.nutritie-sanatoasa.ro/articol/Retete-naturiste/Terapii,-cure/1028/

Comments

comments