Salut,
Ultimii 2 ani din viata mea au fost intensi si cu consum mare de energie. Decizia de a-mi schimba drumul si de a ma implica in educatie a adus cu sine programul Teach for Romania ( despre care ti-am vorbit un pic aici), un program de conversie profesionala si munca la catedra, unde am invatat zi de zi ca sa fiu cat mai buna pentru elevii mei. In iulie mi-am luat examenul de titularizare, acum sunt invatator titular intr-o scoala din Ialomita si sper sa ma asez putin, sa ma linistesc ( nu de tot pentru ca a fi cadru didactic inseammna sa inveti mereu 🙂 ) si sa-mi reiau munca de aici, sa revin cu articole pe o baza mai previzibila, cu o frecventa mai mare.
Iti multumesc ca ai ramas alaturi de mine, ca ai avut rabdare si intelegere. Sper ca pasiunea noastra comuna pentru plante sa ne ajute sa ramanem impreuna si pe viitor, sa crestem si sa ne dezvoltam ca o comunitate adevarata!
Acestea fiind spuse, da-mi voie sa anunt subiectul articolului de azi: lemnul dulce (Glycyrrhiza glabra). Il aveam e mult timp in plan, se pare ca acum i-a venit timpul. 🙂
De ce lemnul dulce?
Pentru ca este o planta adatogena si imunitara cu ajutorul careia pot fi prevenite si tratate multe afectiuni umane, potrivita pentru vremurile pe care le traim.
Ca este o planta cu importante calitati medicinale o demonstreaza si indelunga sa intrebuintare.
Din tratatele de medicina antica chineza aflam ca radacina de lemn dulce era folosita in scopuri terapeutice inca de acum 5000 de ani, medicii asiatici considerand ca ea intareste organismul mai ales in cazul batranilor si al copiilor. Acestia considerau ca planta da longevitate si ca, nu doar trateaza, ci si previne bolile indepartand complicatiile ce pot aparea in organismul slabit de boala sau in convalescenta. De asemenea, ajuta la asimilarea altor medicamente si le mareste efectul curativ.
Legendele spun ca scitii puteau sa calatoreasca mai multe zile fara apa, daca se hraneau cu branza de iapa si mestecau lemn-dulce. El il foloseau si ca sa trateze tusea si durerile de pectorali.
Scitii i-au invatat pe greci cum să foloseasca lemnul-dulce, acestia din urma dandu-i si denumirea de “glykyrrhiza”, termen care inseamna “radacina dulce”.
Dioscoride a recomandat lemnul-dulce trupelor lui Alexandru cel Marecare l-au folosit in acelasi mod si pentru aceleasi scop ca si scitii. Lemnul-dulce le potolea setea si le crestea forta si anduranta in timpul marsurilor lungi.
Tot Dioscoride sustinea ca lemnul-dulce este potrivit pentru a trata tulburarile stomacale, durerile de gat si bolile de rinichi si de ficat.
In Evul Mediu, lemnul-dulce era folosit adesea pentru a balansa gustul alimentelor gatite cu prea multe mirodenii. Pe atunci refrigerarea era necunoscuta si una dintre putinele metode de a conserva carnea era de a o sara si de a o gati cu multe mirodenii.
Regele Edward I a pus in 1305 o taxa pe importurile de lemn-dulce, reusind sa finanteze din incasari repararea podului Londrei.
Raspandire
Originar din India si adus la noi din timpuri stravechi, lemnul dulce, numit popular si ciocarlav, radacina dulce, iarba dulce sau raculet, este o planta ierbacee, perena. Creste spontan pe malul apelor, in albiile secate ale raurilor si in luncile neimpadurite din zonele Vrancea, Galati, Suceava si Dobrogea.
Cum o recunosti?
Lemnul dulce este o planta perena, cu tulpini verticale de circa 1 m, pe care cresc frunze in manunchiuri si flori liliachii. Lemnul dulce infloreste in luna iunie sau iulie.
Pertea subterana are forma unui fus ingrosat in partea superioara din care pornesc radacini lungi de 1-2 metri.
Fructul este o pastaie de culoare brun-rosiatica.
Substante active
Lemnul dulce contine amidon, fructoza, zaharoza, pectine, proteine, lipide, substante minerale, vitamine (acid ascorbic, niacina, acid nicotinic, riboflavina, tiamina), glicirizina (o substanta de 50 de ori mai dulce decat zaharul si care actioneaza similar cu cortizolul, un hormon steroid), steroli, flavone, taninuri, enzime, estrogeni, sapone, uleiuri eterice.
Lemnul dulce este cea mai buna sursa e fitoestrogeni naturali din lume si de aceea este apreciat ca un medicament verde minune pentru femei.
Proprietati terapeutice
Toate preparatele din radacina de lemn dulce au in principal calitatea de a creste inumitatea organismului, dar si de a-l pregatisa infrunte situatii neprielnice, adica are importante calitati adaptogene.
Planta are proprietati antiinflamatoare, antihistaminice, expectorante, fluidifiante a secretiilor bronsice, diuretice, regleaza schimbul de apa si saruri. Contribuie la functionarea normala a sistemului digestiv stimuland digestia si peristaltismul intestinal, scade activitatea glandelor digestive, stimuleaza productia de acid gastric.
Datorita continutului mare de fitoestrogeni, lemnul dulce este cel mai bun prieten al femeilor prin vindecarea ovarelor polichistice, a disfunctiilor sexuale ( frigiditatea si infertilitatea), previne si vindeca osteoporoza si inlatura efectele neplacute ale menopauzei ( bufeuri, transpiratii nocturne, iritabilitate).
Lemnul dulce are si efect hepato-protector prin stimularea secretiei de interferon, este antialergic prin stinularea secretiei de cortizon natural.
Modaliati de folosire
1. Infuzie
se opareste o lingurita de planta uscata la 100 de ml de apa si se lasa la infuzat cateva minute.
In uz intern, 1-2 cani de ceai pe zi, timp de 10 zile, pentru bronsita acuta si cronica, tusea seaca, tusea iritativa. Se calmeaza tusea, se elibereaza caile respiratorii si mai ales, creste capacitatea de autoaparare a organismului.
Se foloseste in uz extern pentru:
*seboree, neurodermita, eczeme, psoriazis, intepaturi de insecte, hemoroizi, afectiuni ale cavitatii bucale sub forma de bai locale, comprese, cataplasma.
*bronsita acuta si cronica, tusea seaca, tusea iritativa, pot fi prevenite si tratate facand gargara cu infuzie
* matreata, iritatii de la nivelul pielii capului, pelada– dupa spalarea normala a capului, se face o inmuiere a parului vreme de cinci minute, intr-un lighean, cu infuzie mai concentrata ( 1 lingura de pulbere la 250 ml de apa fiarta), apoi se clateste cu apa curata.
2. Macerat la rece
Se pune o lingurita de radacina maruntita intr-o cana cu apa rece, se amesteca si se lasa la macerat 6-8 ore, se strecoara si se bea cu inghititri mici, de regula inainte de masa.
radacina bine uscata se marunteste si apoi se rasneste cu o rasnita electrica. Se cerne si se pastraza intr-un vas inchis ermetic. Se administreaza tinand pulberea sub limba cateva zeci de secunde, apoi se inghite cu apa sau ceai.
3. Pulbere
Se foloseste pentru:
* gastrita hiperacida, ulcer gastric si duodenal– se pot preveni si trata cu o cura de 40 de zile in care se ia cate o jumatate de lingurita de pulbere de 4 ori e zi, pe stomacul gol.
* hepatitele virale de tip A, B, C pot fi stagnate in dezvoltare daca se foloseste o jumatate de lingurita de pulbere, de 4 ori pe zi, in cure de 15 zile cu 10 zile pauza.
4. Tinctura
Se obtine prin macerarea a 10 linguri de planta maruntita, in jumatate de litru de alcool de 70 de grade, vreme de doua saptamani, intr-un borcan inchis ermetic. Dupa trecerea acestui interval de timp, continutul borcanului se filtreaza prin tifon, iar tinctura se trage in sticlute mici, inchise la si se pastreaza cel mult 2 ani.
Se foloseste pentru:
- Prevenirea si combaterea osteoporozei ( fitoestrogenii din planta favorizeaza la femei asimilarea calciului si mentinerea densitatii osoase)- o cura de 3 saptamani in care se ia cate o lingurita de tinctura de trei ori pe zi, diluata in apa sau ceai. Cura se poate relua dupa o pauza de 2 saptamani.
- Tulburarile specifice premenopauzei ( bufeuri, transpiratie nocturna, iritabilitate)- se iau 3 lingurite pe zi, timp de 2 saptamani, cu o saptamana pauza. Cura dureaza 3 luni. Efectele sunt sesizabile chiar din prima saptamana.
- Infertilitate : se iau 3 lingurite pe zi, timp de 2 saptamani cu 2 saptamani de pauza. Se repeta pana la disparitia problemei.
- Reumatisme de toate tipurile, infectios, degenerativ, guta, se amelioreazacu 3 lingurite de tinctura pe zi, in cure de 21 de zie cu 10 zile pauza.
- Alergii– se pot preveni si trata cu 2-4 lingurite pe zi, timp de 10 zile
Recoltare si pastrare
De la aceasta planta se foloseste radacina ( Radex Liquitiae), de la plantele de 3-4 ani, atat in scopuri terapeutice cat si alimentare.
Recoltarea de face toamna, cand planta nu mai este in vegetatie. Rizomii si radacinile se dezgroapa cu o cazma, se spala cu apa rece, se despica in fasii mici si se pun la uscat in strat subtire, in locuri uscate, calde si bine aerisite. Atunci cand fasiile de radacina devin casante si se rup usor la indoire, planta este suficient de uscata si se poate depozita in saci de hartie, intr-un loc racoros si lipsit de umiditate.
Din 3-4 kg de radacini proaspete se poate obtine 1 kg de produs uscat.
Precautii si contraindicatii
Precautii: Consumul abuziv de produse bazate pe extracte de lemn dulce poate conduce la aparitia de edeme, hipokaliemie, hipertensiune, contractii musculare anormale, simptome cardiace.
De asemenea, pot sa apara retentie de sodiu, de cloruri si apa, excretie crescuta de potasiu si diureza scazuta.
Efectele adverse cele mai importante semnalate au fost: absorbtia apei, a clorurilor, a sodiului la nivelul tuburilor renali distali (ceea ce in timp poate determina aparitia de edeme), scaderea hemoglobinei, a proteinelor din ser, cresterea pulsului si a ratei de eliminare a potasiului.
Nu se administrează preparate din lemn dulce mai mult de 6 săptămâni, urmate de 2-3 saptamani de pauza. In cazul folosirii unor doze mai mari de 12 grame zilnic, o cura nu va dura mai mult de 3 saptamani, cu 3 saptamani de pauza.
Contraindicatii: Administrarea de lemn-dulce este contraindicata in cazurile de hipertensiune grava, sarcina (poate produce nasterea prematura), boli tumorale in faze foarte avansate, hipotiroidie pronuntata, ciroza avansata, boli biliare aflate in faza acuta. Persoanele care fac tratamente cu medicamente care contin digoxina nu vor lua intern lemn-dulce.
Persoanele cu probleme cardiace care iau lemn-dulce vor lua si suplimente nutritionale pe baza de potasiu, intrucat nivelul acestuia scade la administrarea acestei plante.
Am ajuns la sfarsitul calatoriei de azi. Daca cunosti si alte modalitati de utilizare ale plantei, te rog sa le impartsesti cu noi printr-un comentariu la acest articol.
In articolele urmatoare vom vorbi despre aparatul respirator si plantele benefice pentru el.
Cu prietenie,
Elena Badea.
Atentie! Acest material este scris doar pentru scopuri informationale. Reactiile pot fi diferite de la o persoana la alta si nu imi asum responsabilitatea pentru posibilele rezultate. Fiecare persoana este responsabila pentru alegerile sale. Este recomandabil sa consulti un medic de specialitate inainte de a face schimbari in dieta si / sau stilul tau de viata!
Bibliografie:
Virginia Ciocan, Previne si invinge boala cu plante medicinale si adaptogene, pag. 164-171
https://plantemedicinale.site/plante-medicinale/lemn-dulce-glycyrrhiza-glabra/
http://www.sfatulmedicului.ro/plante-medicinale/lemnul-dulce-glycyrrhiza-glabra_14404