Salut,
Azi am iesit cu familia (extinsa pentru ca ne-a insotit si Max, catelul nostru de aproape 4 luni) la plimbare prin Slobozia. In buna noastra traditie romaneasca, am lasat pe ultima suta de metri cumpararea de martisoare pentru femeile din familia noastra 🙂
Spre surprinderea mea, am gasit multa lume acolo, desi a fost o vreme rece si afara picura, si mai ales erau oameni veseli ! Se cumparau martisoare, se cumparau flori, oferta era variata. Am vazut o multime de ghiocei. Mi-a dat o stare de bine…
Apoi am despchis FB si am vazut o multime de mesaje vesele si pline de optimism, de oameni care au redescoperit bucuria in lucrurile simple ale vietii. Parca sunt din ce in ce mai multi, desi viata este din ce in ce mai grea (sa fie oare doar schimbarea mea de atitudine suferita dupa intalnirea cu oamenii frumosi din MIBO ? sper ca nu… )
Intr-o zi frumoasa cu semnificatii atat de profunde pentru noi romanii, mi s-a parut cel mai nimerit sa va vorbesc despre ghiocel, simbol al primaverii si al sperantei.
Legenda spune ca atunci cand Adam si Eva au fost alungati din Rai era iarna si ningea. Eva plangea atat de tare dupa caldura din Paradis, incat lui Dumnezeu i s-a facut mila de ea si a transformat pentru ea un fulg de zapada intr-un ghiocel pentru a o consola. De aceea ghiocelul este o floare a sperantei 🙂
O alta legenda venita din Germania spune ca zapada si-a primit culoarea de la ghiocel. Cand zapada a cerut lui Dumnezeu sa-i dea si ei o culoare, acesta i-a spus ca nu a mai ramas niciuna si ca ar trebui sa ceara plantelor si animalelelor sa-i dea o parte din culoarea lor. Doar ghiocelul a fost dispus sa imparta culoarea cu ea , asa ca zapada a devenit alba 🙂
Despre proprietatile curative ale acestei gingase flori nu exista insemnari nici in antichitate, nici in Evul Mediu, desi celtii este posibil sa le fi cunoscut din moment ce in mitologia lor ghiocelul este floarea zeitei Brigit (zeita a poeziei si inspiratiei, a puterii tamaduitoare si patroana fierarilor), dar s-au pierdut in perioada aparitiei crestinismului. Din acest motiv, pentru cei mai multi dintre noi, ghiocelul este doar o floare frumoasa si nu il utilizam in mod traditional ca planta medicinala.
Ghiocelul a fost descris pentru prima data de catre botanistul suedez Carl Linnaeus in cartea sa Specii Plantarum publicata in 1753 el fiind cel care a atasat plantei epitetul „nivalis” care inseamna zapada.
Mai tarziu, un farmacolog rus aflat in vizita Bulgaria a observat o taranca care trata copii cu poliomielita cu un amestec facut din bulbi ghiocel si a fost uimit atunci cand acestia s-au recuperat far asemne de paralizie.
In 1951, un alt farmacolog rus, Mashkovsky, a descoperit galantamina in ghiocel care a inceput a fi folosita in Europa de Est pentru atenuarea de boli neuromusculare, inclusiv nevralgie si nevrita. Galantamina imbunatateste neurotransmitatorii din creier ceea ce o face foarte utila in tratarea poliomielitei.
Ghiocelul este originar din Caucaz si Europa de est, dar s-a raspandit in toata Europa, din Pirinei in Ucraina si din Germania si Polonia in Italia, Albania si nordul Greciei , dar si in Insulele Britanice si nordul Frantei. Creste la 100 la 1400 m altitudine, desi cel mai adesea o intalnim la 300-600 m peste nivelul marii.
Cum il recunosti
Desi este o planta atat de obisnuita in viata noastra incat si copii o recunosc inca de la varste fragede, se impune totusi o descriere ‘ca la carte’.
Asadar, denumirea sa stiintifica este GALANTHUS NIVALIS L. si face parte din falimia Amaryllidaceae. Este o planta perena, erbacee, cu radacina pivotanta, tulpina de 20-30 cm, ramificata, subtire, frunze petiolate, bipenate. Florile sunt zigomorfe, mici, roz cu varful purpuriu, pintenate.
Substante active
- bulbii contin: 0,2 – 1,6% alcaloizi (galantamina, hipeastrina, licorina, tazetina, narciclasina, narwedina, pretazetina) si lectine.
- florile contin hemantamin, nivalidina.
Indicatii terapeutice
Anticolinesterazica (parasimpatomimetică indirectă), analgezica (datorita galantaminei), antivirala, citostatica, analeptica (pe centrul respirator).
Modalitati de folosire
– infuzie din ghiocei bine uscati (frunze, tulpina si flori) : intern, o ceasca este un remediu excelent pentru combaterea crampelor musculare si destinderea muschilor.
Extern, se foloseste pentru a alina durerile de varice.
Infuzie din flori si frunze aplicate extern, sub forma de comprese, este foarte eficace pentru piele daca este aplicata seara pe tenul curat si demachiat- calmeaza pielea, reduce petele si estompeaza pistruii. Se poate aplica in combinatie cu zeama de lamaie sau cu infuzie de patrunjel.
– decoctul de ghiocel se prepara astfel : fierbe timp de 15 minute, 30 de grame de flori si frunze uscate in 1,5 litri de apa se foloseste in spalaturi locale pentru a trata candidoza vaginala.
Din ghiocei proaspeti, se extrage galantamina care se intrebuinteaza in: miastenia gravis, miopatii, polineuropatii (nevrite, mielite, hemiplagii, maladia Alzheimer), tromboze sau embolii trombotice, intoxicatii cu substante inhibitoare ale colinesterazei (derivati organofosforici, alcaloizi tropanici), atonii post-interventii chirurgicale (gastrice, intestinale, biliare) prin administrare de curarizante.
In acest caz se foloseste substanta injectabila numai sub supraveghere medicala.
Lectina continuta de planta este studiata de catre oamenii de stiinta, find considerata un posibil remediu pentru HIV.
Precautii si contraindicatii
- nu utiliza acasa bulbul pentru ca este toxic. Galantamina inhiba competitiv colinesteraza. Administrarea orala duce la simptome precum : diaree, colici, voma. N-au fost semnalate cazuri letale.
- posibile interactiuni cu alte parasimpatomimetice;
- femeile insarcinate ar trebui sa evite ghiocelul pentru ca acesta poate provoca pierderi de sarcina datorita proprietatii sale de a
Alte intrebuintari
- lectina continuta de ghiocel este un insecticid eficient si poate fi folosit impotriva daunatorilor din ordinele Coleoptera ( gandaci ) , Lepidoptera ( fluturi si molii ) si Hemiptera ( gandaci inclusiv afide).
- cercetarile au sugerat ca lectina ar putea fi introdusa in culturile modificate genetic , cum ar fi tutunul si rosiile, pentru a creste rezistenta la insecte .
- planta melifera
- planta utiliazata pentru decorarea gradinilor
Nu-i asa ca micuta floare este extrem de surprinzatoare?
Sa ai o primavara frumoasa!
Cu prietenie,
Elena Badea.
Surse:
http://www.plante-medicinale.ro/pm/fisa_planta.php; http://www.folkremedies.net/2012/02/snowdrop-secrets.html; http://www.kew.org/plants-fungi/Galanthus-nivalis.htm https://ro.wikipedia.org/wiki/Ghiocel
Imi pare bine ca ai parcurs acest articol pana la final. Inseamna mult pentru mine. Daca ti-a placut, alatura-te abonatilor mei si vei primi informatii utile despre plantele medicinale.
In semn de multumire pentru increderea acordata iti ofer un material despre cele mai eficiente plante medicinale in lupta cu stresul
primavara sa va fie ca un ghiocel. am citit articolul mi-a placut dar,ghiocelul este o planta perena…cu radacina pivotanta….cu tulpina de 20-30 cm….sint convins ca este o greseala pe care o veti corecta. cu stima Marin. numai cele bune
Asa este, o sa corectez imediat!
Multumesc pentru ca mi-ati atras atentia si mai ales pentru ca ati trecut pe aici 🙂
Cu prietenie,
Elena.
E adevarat,e un bulb,cum e ceapa.
Mi-a placut mult articolul, dar prefer ghiocelul numai ca vestitor al primaverii…Sunt convinsa de proprietatile lui benefice si, cândva, ma voi folosi de cunostintele transmise. Multumesc si o primavara splendida îti doresc!
Este usor de inteles asta, suntem cu totii obisnuiti sa-l vedem asa 🙂
Multumesc pentru urari, numai ganduri bune si pentru tine!
Cu prietenie,
Elena.