Catina- un miracol al naturii

Salut,

catinaAsa cum am stabilit, azi vorbim despre catina, probabil una dintre cele mai studiate si mai apreciate plante in ultimii ani.  Pana in prezent cercetarile au confirmat faptul ca fructele de catina constituie cea mai bogata sursa naturala de vitamina A, vitamina E, carotenoizi si flavonoizi.

Catina,  pe numele sau stiintific Hippophaë rhamnoides L, este un arbust fructifer tepos si foarte ramificat, cu o mare capacitate de adaptare la conditiile de mediu, mare  iubitor al soarelui.

In tara noastra creste atat in mod spontan cat si in plantatii.  Il poti intalni mai ales in zonele subcarpatice din Moldova si Muntenia, din bazinul Siretului si pana la Olt, dar si in Delta Dunarii.

In functie de conditiile de mediu, se dezvolta in mod diferit. Spre exemplu, la bunicii mei in Moldova, catina creste ca un arbust de aproximativ 3 m, foarte ramificat. Eu asa il  cunosteam. Cand am ajuns in Delta, sotul meu mi-a aratat o tufa taratoare si a numit-o catina. Primul meu impuls a fost sa-l contrazic, dar bunica lui i-a confirmat spusele. Nu-mi venea sa cred ca arata atat de diferit…cand imi povestea despre cat de multa catina exista in Caraorman si cum adunau ei cand erau copii, eu aveam in minte liziere, nu hatisuri 🙂

Denumirea sa stiintifica  “Hippophaë” este formata din cuvintele “hippo” (cal), si “phaos”  (a straluci). Se pare ca a primit acest nume deoarece grecii au constat ca, daca mancau frunze si muguri de catina, caii lor deveneau mult mai puternici iar parul lor capata luciu.

Un alt lucru interesant despre catina, este ca ea a facut parte din alimentatia cosmonautilor rusi, savantii sovietici recunoscand efectul energizant si de echilibrare al acestora,  precum si capacitatea lor de marire a rezistentei organismului la actiunea radiatiilor cosmice.

Cum o recunosti

Arbust spinos, foarte rar arbore, de 1-4 (10)m inaltime; frunze liniar lanceolate, de 2-6 cm lungime, foarte scurt petiolate, pe ambele feţe cu peri solzosi, stelati, cenusii argintii pana la aramii roscati; florile apar inaintea frunzelor, sunt foarte mici, galbui; inflorirea: aprilie-mai; fruct globulos pana la ovoid, de 6-8 mm lungime, portocaliu.

Substante active

Fructul contine: substanta uscata (15-20%), zaharuri (0,05-0,5%), acizi organici (1,5-4%), pectine (0,14-0,5), polifenoli si tananti, flavonoide (1,8%), celuloza (0,9%), proteine (1,2%), ulei deosebit de complex (8-12%), β-caroten (3,5-10%), microelemente (dintre care amintim fosforul 194,4 mg% , calciu 211,8 mg%, magneziu 186,1 mg %, potasiu 165,1%, sodiu 2,8 mg%, fier 13,84mg%), vitamine liposolubile ( vitamina A <380mg% , vitamina E 16 mg%, vitamina F 8mg%, vitamina D 20mg%), vitamine hidrosolubile ( vitamina C, vitamina P, vitamina K, vitamina B1-B9 cantitatea lor variaza intre 360-2500mg/100g fruct), 18 amino acizi esentiali. acizi grași esentiali (80-90%- acidul oleic (1%), acid linoilei (3%), acid pantotenic (1,5%), acid palmitoleic (1%), acid heptadecanoic (1%), acid erucic (1%), acid succinic, acid malic, acid maleiuc, acid ascorbic,α și β cateron, licopen , criptoxantina, zeaxantina, taraxantina, fitofluina, kantofila, tocoferoli, fitosteroli, ect.

Semintele mai contin acizi grasi nesaturati ( cu legaturi duble sau triple) cum ar fi: acidul linoleic si linolenic.

Frunzele si scoarta arbustului au un continut mai mare de sitosferol si de tocoferol. Vitaminele liposolubile sunt instabile in mediu acid, iar vitaminele hidrosolubile sunt instabile in mediu alcalin. Pastrarea acestor vitamine se explica prin existenta unor mebrane unidirectionale. De aceea majoritarea preparatelor nu au acelasi continut ridicat in vitamine ca fructul in sine.

Indicatii terapeutice

Intern se foloseste in caz de :

  • Gripa, guturaiul, sensibilitatea la raceli
  • Hepatita, ciroza hepatica
  • Stimularea sistemului imunitar
  • Anemia  feripriva, continutul de vitamina C ajutand la fixarea fierului in organism.
  • Enterita, colita de putrefactie
  • Ateroscleroza, fragilitate vasculara (prin vitamina PP)
  • Adjuvant in bolile grave (cancer, leucemie, scleroza in placi)
  • Alcoolism si tabagism
  • Adjuvant in bolile psihice
  • Potenta, fertilitate la barbati si femei
  • Boli de ochi (datorita continutului de betacaroten)
  • In stari de stres, de efort fizic si intelectual intens

In uz extern este uitl pentru:

  • Eczeme infectioase
  • Revigorarea tenului obosit
  • Regenerarea tesuturilor dupa arsuri, raniri, interventii chirurgicale
  • Psoriazis, sclerodermie, dermatoze rezistente la tratament
  • Arsuri
  • Protectia pielii la frig, vant si radiatiile solare
  • Degeraturi

Modalitati de folosire

suc de catina1. Sucul proaspat il obtii prin zdrobirea fructelor proaspat culese, cu ajutorul unei linguri de lemn (contactul cu metalul duce la degradarea anumitor vitamine). Zdrobirea se face intr-un vas de portelan, pana cand se formeaza o pasta foarte aproape de consistenta lichida, care va fi consumata imediat, pentru a nu se oxida.

Datorita gustului sau astringent, este posibil sa nu poti bea acest suc ca atare asa ca-l poti combina.  O combinatie posibila este mierea, o alta morcovul sau marul.

Este util pentru:

  • Hepatita, ciroza hepatica   – o jumatate de pahar pe zi.
  • Enterita, colita de putrefactie – se consuma suc proaspat in amestec cu morcov (la o jumatate de pahar de suc de morcov se adauga 4-5 linguri de susc proaspat de catina), 5-6 doze pe zi

2. Siropul de catina – il obtii astfel: la o parte de suc se adauga doua parti de miere, dupa care se amesteca bine cele doua componente, pana cand se formeaza o pasta omogena. Siropul de catina se pastreaza in locuri intunecoase si racoroase si se administreaza in cure de lunga durata.

Se foloseste in caz de:

  • Gripa, guturaiul, sensibilitatea la raceli – intareste in primul rand capacitatea naturala a organismului, apoi previne complicatiile gripei, prin efectele sale bactericide.

Este utila atat preventiv (4-5 lingurite de sirop de catina pe zi, pe stomacul gol, in cure de trei saptamani minimum) cat si in timpul bolii ( pana la 10-12 lingurite de sirop de catina pe zi, pentru a hrani organismul si a-l ajuta sa se apere eficient)

  • Hepatita, ciroza hepatica : ia o lingura de 3-4 ori pe zi, inainte de mesele principale. Se asocieaza cu o dieta vegetariana.
  • Revigorarea tenului obosit – aplica direct pe piele siropul si lasa-l vreme de 20 de minute.  Spala apoi pielea cu un tampon de vata inmuiat in infuzie de musetel. Tratamentul se face de 2-3 ori pe saptamana

3. Pulberea de fructe catina o obtii din fructele uscate si macinate cu rasnita electrica de cafea, dupa care se depoziteaza intr-un recipient de sticla, in locuri racoroase. De regula, se administreaza o lingurita rasa de pulbere, de trei-patru ori pe zi. Planta se ia pe stomacul gol, se tine sub limba vreme de cateva minute, dupa care se inghite cu apa. Pentru persoanele mai pretentioase la gust, pulberea de catina se amesteca cu miere – o lingurita de catina la o lingurita de miere.

Este utila pentru:

  • Anemia – se ia pulbere de catina, cate o lingurita rasa de 3-4 ori pe zi, in cure de cate o luna.
  • Enterita, colita de putrefactie luata pe stomacul gol inainte de masa: 1 lingura rasa de trei ori pe zi, in cure de cate o saptamana
  • Ateroscleroza, fragilitate vasculara –  1 lingurita administrata de patru ori pe zi pe stomacul gol, ajuta la mentinerea sanatatii, a elasticitatii si a integritatii vaselor de sange.

Pentru a creste efectele sale, fa un preparat dintr-o lingurita de pulbere de catina, una de polen si una de miere si ia 4 lingurite pe zi din aceasta combinatie.

  • Adjuvant in bolile grave (cancer, leucemie, scleroza in placi) – pulberea de catina, luata cate 1/2 – 1 lingurita inainte de masa, mareste apetitul, puterea de digestie, stimuleaza rezistenta si capacitatea de regenerare a organismului.
  • Alcoolism si tabagism – catina face mai usoara dezobisnuirea de aceste droguri si ajuta la indepartarea sechelelor intoxicatiilor cu ele. Se tin cure de cate trei luni, timp in care se iau 3-4 lingurite de pulbere de catina pe zi.

ulei de catina4. Ulei de catina nu poate fi obtinut casnic,  este foarte bogat in vitaminele A si E, care sunt foarte usor asimilabile in aceasta forma. El are efecte regenerante si este folosit in foarte multe boli, atat pentru prevenire, cat si pentru tratare.

Se administreaza, de regula, la adulti – cate 20 de picaturi, de trei ori pe zi, iar la copiii peste un an – cate 5 picaturi, de trei ori pe zi.

Este indicat pentru :

  • Boli de ochi – datorita extraordinarei sale bogatii in vitamina A, uleiul de catina este un elixir pentru ochi. El mareste acuitatea vizuala, combate oboseala oculara, incetineste evolutia bolilor de ochi.
  • Potenta, fertilitate la barbati si femei – uleiul de catina este cea mai bogata substanta naturala in vitamina E din lume. Vitamina E este supranumita si vitamina tineretii si a fertilitatii, tratamente de 2-3 luni cu ea ajutand la relansarea activitatii glandelor sexuale, la redobandirea vigorii si a dinamismului.
  • Regenerarea tesuturilor dupa arsuri, raniri, interventii chirurgicale – cura interna de o luna cu ulei de catina ajuta la regenerarea rapida a pielii si a mucoaselor, dubland practic viteza de vindecare.
  • Psoriazis, sclerodermie, dermatoze rezistente la tratament – tratamentul intern de minimum doua luni cu ulei de catina are un efect benefic deosebit asupra pielii. La persoanele sanatoase, cura cu ulei de catina face pielea mai stralucitoare, mai elastica si ii da un aspect tanar. In cazul persoanelor cu boli de piele cronicizate, cura cu ulei de catina grabeste, si in anumite cazuri, deblocheaza procesele de vindecare.
  • Accelerarea proceselor de dezvoltare mentala si fizica la copii – cinci picaturi de ulei de catina, luate de trei ori pe zi, ajuta la reglarea proceselor de crestere si maturizare a copiilor si pubertinilor.
  • Arsuri – se aplica ulei de catina pe locul afectat, dezinfectat in prealabil.
  • Protectia pielii la frig, vant si radiatiile solare – se unge pielea cu un strat subtire de ulei de catina inainte de a fi expusa la factorii agresivi de mediu. Aplicat pe piele, uleiul de catina are efecte de filtrare a razelor ultraviolete si a altor tipuri de radiatii cu efecte nocive asupra pielii.
  • Degeraturi (prevenire si tratare) – se aplica ulei de catina atat cat poate absorbi pielea pe zonele afectate sau care urmeaza sa fie expuse la frig.

5. Extract de muguri de catina pe care-l gasesti in magazinele naturiste se foloseste pentru cresterea imunitatii, tonifierea sistemului nervos, afectiuni respiratorii, afectiuni cardio-vasculare.

6. Tinctura de scoarta se obtine punand la macerat scoarta de pe crengutele de catina in alcool de 60-70 grade timp de 2 saptamani. Se administreaza cate 30 picaturi de 3 ori pe zi.

7. Preparat dezinfectant  fierbe o mana de ramuri de catina, taiate marunt, in jumatate de litru de otet, la foc mic, vreme de 10 minute, dupa care lasa la racit si  filtreaza. Arzi complat ramurile ramase dupa filtrare iar cenusa rezultata o combina cu putin din otetul obtinut anterior, asa incat sa se formeze o pasta, pe care o aplica pe locurile afectate.

Util in Eczeme infectioase – se aplica pe locul afectat de doua ori pe zi, pana la completa vindecare.

8. Decoctul – se obtine din crengile necojite si cu eventualele frunze care au ramas. Doua maini de ramuri de catina, maruntite in prealabil, se lasa intr-o jumatate de litru de apa de seara pana dimineata, cand se filtreaza. Maceratul obtinut se pune deoparte, iar ramurile se maruntesc si se fierb vreme de douazeci de minute la foc mic, dupa care se filtreaza si se lasa la racit. In final, se combina cele doua extracte, obtinandu-se aproximativ trei sferturi de litru de preparat, care se consuma pe parcursul unei zile.

Recoltare si pastrare

Catina este o planta valoroasa si datorita faptului ca este folosita in intregime, muguri, frunze, fructe, scoarta.

Fructele de catina, cea mai utilizata parte a plantei,  se recolteaza la sfarsitul lunii august si in luna decembrie, dar in functie de substantele pe care le dorim, epoca de recoltare se difentiaza, astfel:

  • sfarsitul lui august- septembrie, catina contine cantitati mari de vitamina A si C;
  • lunile noiembrie si decembrie creste continutul de substante din complexul B.

De obicei, culegerea se face cu tot cu ramurele (anul urmator arbustul va avea si mai multe ramuri, intrucat are o putere de regenerare impresionanta).

Dupa culegere, fructele se usuca direct pe ramurele (in general, aceasta uscare se face sub jet de aer caldut – 35-40 de grade Celsius, deoarece la uscare normala fructul se deterioreaza).

Pentru a fi folosite in stare proaspata, fructele se desprind de pe ramuri cu o furculita si apoi se consuma ca atare sau se conserva pe cale naturala cu miere (60% miere, 40% fructe de catina).

Mugurii se recolteaza primavara atunci cand sunt suficient de dezvoltati dar nedesfacuti. Se recolteaza cu mana.

Scoarta se recolteaza primavara atunci cand incepe sa circule seva, procedeul de desprindere a scoartelor realizandu-se in aceste conditii mai usor. In general scoartele se recolteaza de pe tulpinile plantelor care au cel putin 3 ani. Ai nevoie de un briceag sau de cutit cu care se crestezi scoarta de jur imprejur, circular, la o distanta de 10-20 cm. Dupa, pentru desprinderea ei, se fac si incizii longitudinale pentru desprindere.

Frunzele se recolteaza numai pe timp insorit si uscat in perioada de dinainte de inflorire si din timpul infloririi plantei. Se aleg frunzele ajunse la maturitate, intregi , neatacate de daunatori. Frunzele se culeg cu mainile.

Daca dorim sa o consumam ca atare, fructele se congeleaza cat mai re­pede posibil, fiind apoi folosite esalonat tot timpul anului.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

 

O alta metoda simpla de pas­trare consta in ames­tecarea de can­­­titati egale de catina si de miere de albine, amestec ce se poate pastra timp indelungat in frigider.

 

In cazul procesarii catinei sub forma de tinctură, decoct sau ulei, ea trebuie uscata pe cale artificiala la 60-70 grade C in uscatoa­re, etuve, iar in gospodarii, in cup­torul aragazului, cu usa intredes­chi­sa, sau in cup­toa­re electrice cu convectie. Randa­men­tul la uscare este de 5:1.

Un final delicios

Trebuie sa recunosc ca nu am facut niciodata dulceata de catina, asa ca am cautat o reteta pe care o redau mai jos , ( cu multumiri www.reteteculinare.ro 🙂 )

Ingrediente:

-1 kg boabe de catina
-1 kg zahar
-400 ml apa.
-sucul de la 1 lamaie

Preparare: 
Curata catina de impuritati si spalati-o sub jet de apa rece. Las-o la scurs.
Intre timp, fierbe intr-un vas smaltuit, aproximativ 5 min, un sirop din apa si zahar, la foc potrivit. Indeparteaza spuma formata.

Adauga catina, sucul de lamaie ( previne zaharisirea dulcetii si ajuta la pastrarea unei culori frumoase), fierbe 10 min, amestecand ocazional si spumuind, apoi da deoparte.
Lasa 15 min in asteptare, transfera continutul in alt vas smaltuit, acopera si da deoparte.

A doua zi, fierbe inca 10 min, luati de pe foc, lasati 15 min in asteptare, transferati in alt vas, acoperiti si dati din nou la camara pentru 24 ore.

A treia zi, mai fierbe inca 10- 15 min, zdrobind bobitele de catina, pe cat poti, din primele minute de fierbere, cu dosul lingurii de lemn. Cand dulceata devine sticloasa, isi schimba culoarea, din galben intens in portocaliu si este legata ( fa proba cu picatura), retrage vasul de pe foc.

Pune fierbinte in borcanele sterilizate si uscate, capseaza si da la dunst uscat ( intre paturi), rasturnand borcanele pe capac, pana a doua zi sau la racirea completa.

Suna bine, nu? Destul de migaloasa, dar merita efortul daca ne gandim la cat de valoros este fructul !

Catina este unul dintre cele mai studiate plante de pe planeta. La noi in tare se afla in studiu de mai bine de 30 de ani. Specialistii spun ca nicaieri in lume catina nu este atat de bogata in substante benefice organismului uman, ca la noi in tara!

 

Cred ca sta in firea omului sa-si doreasca ce nu are si sa nu aprecieze ce-i chiar in gradina sa…altfel cum se explica ca alergam dupa goji (sau catina tibetana) cand avem catina noastra?

Tu folosesti catina sau goji? 🙂

Cu prietenie,

Elena Badea.

P.S. Data viitoare vorbim despre fiere si plantele care ne ajuta in acest caz!

 

Surse:

http://www.plante-medicinale.ro/pm/fisa_planta.php; http://www.selene.ro/articole/catina;

http://www.formula-as.ro/2005/698/forma-maxima-19/secretul-iernii-usoare-catina-6617

 

 

Ti-a placut articolul?

Imi pare bine ca ai parcurs acest articol pana la final. Inseamna mult pentru mine. Daca ti-a placut, alatura-te abonatilor mei si vei primi informatii utile despre plantele medicinale.

In semn de multumire pentru increderea acordata iti ofer un material despre cele mai eficiente plante medicinale in lupta cu stresul

Comments

comments

O părere la “Catina- un miracol al naturii

  1. irina

    ce ma bucur ca ai scris un articol despre catina 🙂 si eu fac cure cu catina si miere in perioada asta de toamna de cativa ani deja. Am observat ca ma simt mai energizata de fiecare data cand iau dimineata catina
    mi se pare ca ma trezeste muult mai bine ca orice altceva

    cu drag,
    Irina

    Răspunde

Lasă un răspuns